patru zile la rand ...
si ploua asta ciobaneasca...
si unbrelele astea pestrițe....
si oglinzile astea de băltoacă tremauranda...
si fetele astea grăbite...
si romantică nostalgie...
nemurginte toate ...
ca si ceata asta densă din
zarea asta de pe temnza
pustie....
londra tinereții mele...
ieri a murit ultimul cititor...
al meu ..
devotat de zece ani ...
cu critica lui am crescut ....
de fudulie si pălăvrăgeală m-a ferit ..
si acum itas pierdut ...
mîine plec la alta gazda ...
ma mut ...
si no sa admir frumusețea asta gotică ...
si no sa stiu daca a venit dupa mine...
limuzina asta mare si neagră ...f
oare de ce nu sunt o umbrela ...
sa te păzesc o ploaie ...
sa ma tii da maine ...
straniu
de ce mereu ai aceasta fata frumoasa...
dar tristă ...
de parca
