Potop, cad stele albe de cristal
Şi ninge-n noaptea plină de păcate ;
La vatră-n pară ce abia mai bate --
Azi, a murit chiar visul meu final.
Şi ninge-n miezul nopţii glacial...
Şi tu iar tremuri, suflet singuratec, --
Pe vatră-n pară slabă, în jăratec, --
Încet, cad lacrimi roze, de cristal.
„Singur” - G. Bacovia
Consider că modul principal de expunere al acestui text este descrierea.
Un prim argument ce susține acest fapt este prezența în mod evident a elementelor de expresivitate: figuri de stil precum metafora „lacrimi roze, de cristal” , epitetul „miezul nopţii glacial” și imagini artistice vizuale, precum: „cad stele albe de cristal”, „ninge-n noaptea plină de păcate”.
Un alt argument susținând descrierea ca fiind modul predominant de expunere este transmiterea în mod direct a sentimentelor de tristețe deplină, de decădere, de depresie generate de visul „pierdut”, mort, al eului liric - dragostea imposibilă. Sentimentele reies evident din secvențele: „suflet singuratec” și „Încet, cad lacrimi roze, de cristal.”.
