O compunere la mare ( o întâmplare)


Mulțumesc!!!


Răspuns :

Pierdut printre valuri

Soarele bate in geamurile caselor si invita toti copiii pe malul marii calde. Nisipul rumeniu este aliniat si netezat de piciorușele copilașilor. Mii de castele de nisip sunt făcute in fel de fel de moduri. Astăzi este o zi in care razele soarelui sunt potrivite, perfect pentru o zi de plaja, asa ca eu, părinții mei si sora mea, Andra(sau alt nume care il poti pune tu), mergem pe faleza. Mi-am pus colacul si ochelarii de soare, si m-am dus în mare, unde apa era cristalina, iar valurile dansau. Nu am acceptat ca nimeni sa vina cu mine, ma consider o fata/băiat mare. Am văzut ca m-am apropiat prea tare de geamandura, asa ca am încercat sa ma depărtez, dar colacul ma ținea pe loc. Ma simțeam tare rau. Eram doar eu si marea. Pustii, am început sa plang, insa degeaba... Deodata, un val mare pe care il observ de la departare vine spre mine si nu am mai știut nimic...
M-am trezit pe un sezlong cu familia mea, un turist ce spunea ca era doctor si un domn. M-am speriat de moarte, mi s-a explicat ce s-a si cine m-a salvat.
Din aceasta întâmplare, am învățat sa nu mai merg niciodată singur/ă in mare, fiindcă pare frumoasa, dar si periculoasa!

Spor la teme!