Autorul a dorit să zică prin aceste versuri divine ca omul are o legătură cu carte și cartea cu om. A încercat să redea viața lor fiindcă sunt cei mai buni prieteni. Cartea este o lume a fantasticului dar și a realului iar omul este autorul ei. În concluzie pot spune că cartea nu există fără om , dar și omul nu rezistă fără carte.