Una dintre scenele semnificative este momentul descoperirii fântânii. După ce pleacă Isac, în urma discuției cu Hasanache, pe malul râului, ajunge călare lângă fântâna dintre plopi.
Extra fragment citat:
("dintrodata mi se înfatisa, într-o vaiuga verde, o fântânita cu colac de piatra, între patru plopi. Era un loc tainic si singuratic. Apa neclintita, aproape de ghizdele, avea în ea ceva viu: miscarea marunta si necontenita a frunzisurilor.").
O altă scenă semnificativă este aceea în care, Marga venind să-i mulțumească pentru bănuțul oferit și pentru încălțările pe care și le-a cumpărat cu el, stabilesc împreună loc de întãlnire romantică.
Extra fragment citat:
("- Eu socoteam c-ai venit sa-mi gâcesti.
- Nu, cuconasule, ca nu-s baba, nici spun minciuni. Ce ti-as fi putut gâci?
- Credeam ca mi-i gâci cu cine as dori eu sa ma-ntâlnesc într-un loc.
- Unde? sopti ea râzând cu toata fata. La fântâna dintre plopi?
- Da.
- Cu cea pe care-ai vazut- o acolo asara?
- Da; de-atuncea o doresc.")
