Ne luam incet zborul. Este o zi senina fara si nu este nici prea cald si nici prea rece, este potrivit. Ma simt ca o fiinta libera si mult prea usoara canx ajungem pe la 20 metri de sol. Incerc sa nu ma uit in jos in timp ce urcam, imi tin ochii pe privelistea minunata pe care o vad. Fiind singura in balon, ma simt ca intr o catedrala veche unde nu este lumina produsa decat de lumanari si unde aud ecoul linistii. Ma simt usoara, si nu imi este frica chiar deloc. Moscova nu arata la fel de sus. Casele par mai colorate si totul pare a fii mult mai viu. As sta aici o vesnicie.