batjocură (batjócuri), s. f. – Luare în rîs, bătaie de joc. umillit
SĂLBĂTICIÚNE, sălbăticiuni, s. f. 1. Animal sălbatic. ♦ Epitet dat unei persoane care fuge de lume, care trăiește izolată, retrasă, departe de oameni și de civilizație. 2. Loc sau ținut sălbatic, pustiu; starea unui ținut sălbatic.
gádină f., pl. e și ĭ (vsl. gadină, de reptil [!], d. gadŭ, reptil; bg. gadina și gad, gînganie; rus. gádina, insecte; pol. gadzina, hadina. V. hadină, zgîtie, gîndac).
să-i curme-??
CURMÁ, curm, vb. I. I. 1. Tranz. (Despre sfori, frânghii, legături) A strânge tare, a pătrunde în carne; a strangula. 2. Tranz. A tăia un lemn de-a curmezișul. cred ca te-am ajutat
