Într-o zi de iarnă, m-am hotărât să-mi scot câinele la plimbare. Era destul de frig iar zăpada foarte mare. Bucuria se citea pe fața câinelui meu. Deși la început ne era amândurora frig,asta nu ne-a oprit să ieșim. Și pentru că pentru câinele meu era prima iarnă,ii plăcea să exploreze și cum el era mic de înălțime, sări în zăpadă și nu se mai vedea deloc. Pentru că era curios și dornic să exploreze si să încerce lucruri noi a luat o înghițitură zdravănă de zăpadă deșii am tot incercat să-l opresc,din frica de a nu se raci. Ziua era pe sfârșite iar noi ne pregăteam să intrăm în casă la căldură. După ce a ajuns în casă,s-a pus langa șemineu și nu sa mai dezlipit de el până în ziua următoare.
(sper că te-am ajutat ...)
