STEAUA FĂRĂ NUME, piesă scrisă între cele două războaie mondiale, este nemuritor : şi astăzi există un profesor sărac, dedicat numai învăţăturii, în viaţa căruia trece meteoric câte-o Monă – veşnică Evă nehotărâtă, dar sinceră, care e în stare să dea peste cap întregul sistem, bine pus la punct, al însinguratului, și care dispare la cel mai mic semn al iubitului bogat, tipicul rival, nepăsătorul și cerebralul Grig.
