dragostea faţă de sat, faţă de familie şi oamenii satului, faţă de univesul geografic al satului, faţă de tradiţii şi obiceiuri
- zbuciumul sufletesc este dat de hotărârea mamei de a-l da la şcoală la Socola pentru a deveni preot
enumeraţii ( tata şi mama, fraţii şi surorile, băieţii satului”,
„ dumbrăvile, luncile, prundul, ţarinile, câmpul, dealurile”,
„ şezătorile, clăcile, horile şi...petrecerile”
epitete: „Ozana cea frumos curgătoare şi limpede”,
" mândrele dealuri” ,
comparaţie „ limpede ca cristalul”)
Cum nu se dă scos ursul din bârlog, țăranul de la munte strămutat la câmp, și pruncul, dezlipit de la sânul mamei sale aşa nu mă dam eu dus
personificări („ se oglindeşte Cetatea Neamţului”, „ zâmbeau zorile”
inversiuni: Dragu-mi era , dragi-mi erau
forme pronominale: eu, mi, îmi
