Era schiop. Unul dintre picioarele din spate fusese lovit, iar cainele il tinea in sus. Tremura de foame si de frig. Pe strada pustie, se deschide o poarta de fier si cineva il cheama.
- Cutu, cutu...Era un glas de fetita, destul de timid.Ii intinse un os.
Speriat, catelul a intrat in curte, manca osul si lipai laptele cald adus de fetita. Ea il mangaie, il alinta si-i facu un culcus dintr-un palton vechi.
Trecu un timp si cainele se intrema. Blana i se facu mai frumoasa, trupul i se ingrosa. Dupa o lunai se vindeca si piciorul si incepu sa calce pe el.
Dupa alt rastimp, cainele latra pentru prima data, aratand ca apara casa pe care o simtea acum ca fiind si a lui. De-acum nu-si mai ascundea oasele ca sa-si faca provizii.Se linistise si descoperise si datul din coada.
Fetita a agatat o tablita de poarta pe care a scris: ,,Intrati - caine foarte bun!''
Sper ca te-am ajutat!!!
Coronita???
