1) Numește valoarea morfologică a cuvintelor, extrase din textul citat:
Cu......
Și......
-mi....
Din.....
Dus....
Era.....
Noi.....
Mea....

,, Cu părul nins, cu ochii mici

.........................................................

Şi calzi de duioşie,

.......................................

Din frageda-mi pruncie

...................................................

Cu furca-n brâu, cu gândul dus,

............................................................

Era frumoasă de nespus

....................................................

Căta la noi aşa de blând,

.................................................,

Asemuind-o-n mintea mea …"

( Şt.O.Iosif- ,, Bunica")

ex. 1

cu = prepoziţie simplă;

şi = conjuncţie coordonatoare copulativă;

-mi = pronume personal cu sens posesiv, caz D;

Obs. ,, -mi" ≠ pronume posesiv

din = prepoziţie simplă;

dus = adjectiv provenit din participiu;

era = verb copulativ;

noi = pronume personal;

mea = adjectiv pronominal posesiv.

Numește valoarea morfologică a cuvintelor, extrase din textul citat: cu, și,-mi, din, dus, era, noi, mea.

Bunica

de Ştefan Octavian Iosif*

Cu (prepoziție simplă) părul nins, cu ochii mici

Şi (conjunçtie coordonatoare copulativă) calzi de duioşie,

Aieve parc-o văd aici

Icoana firavei bunici

Din frageda-mi (pronume personal forma atona in dativ posesiv) pruncie.

Torcea, torcea, fus după fus,

Din (prepoziție simplă) zori şi până-n seară;

Cu furca-n brâu, cu gândul dus (adjectiv provenit din verb la participiu),

Era (verb copulativ) frumoasă de nespus

În portu-i de la ţară...

Căta la noi (pronume personal) aşa de blând,

Senină şi tăcută;

Doar suspina din când în când

La amintirea vreunui gând

Din viaţa ei trecută.

De câte ori priveam la ea,

Cu dor mi-aduc aminte

Sfiala ce mă cuprindea,

Asemuind-o-n mintea mea (adjectiv pronominal posesiv)

Duminicii preasfinte...